Manastirea PUTNA
Acolo unde se deschide Valea Putnei, la poalele Obcinei Mari, se ridică prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Manastirea Putna, prima instituţie ecleziastică a ţării, menită să sprijine, pe tărâm cultural şi religios, pe domnitorul care a luptat pentru neatârnarea şi întărirea statului.
Cronicarul Neculce menţionează existenţa unei biserici de lemn anterioare şi a unei bisericuţe săpată în stâncă numită chilia lui Daniil Sihatru.
Manastirea Putna a fost ridicată pe locul unde a căzut săgeata arcului lui Ştefan cel Mare, lucrările începând în 1466 şi terminându-se în 1469. A fost sfinţită în 1470.
Manastirea Putna are:
- o incintă patrulateră la care se ajunge printr-un turn scund cu un gang cu bolta semicilindrică.
- În interior, pe latura nordică, se ajunge la etajul superior al turnului prin casa scării
- Faţada exterioară este împărţită în panouri patrulatere de cărămidă şi tencuială
- În centru se află pisania originară din vremea lui Ştefan cel Mare
- Pe faţada interioară se află o pisanie din 1752
- În 1481 au fost înălţate zidurile de incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor. Din fortificaţiile manastirii lui Ştefan cel Mare a rămas Turnul Tezaurului pe latura vestică şi pisania turnului clopotniţei în est. Turnul tezaurului are 2 etaje, cu o terasă încinsă cu un parapet crenelat, descoperit, care a fost mai apoi acoperit cu un acoperiş ascuţit. Lumina pătrunde prin ferestre înguste, decorate cu chenare din piatră cioplită în maniera laică ce aminteşte de goticul târziu.
- Turnul intrării este compus din parter străbătut de un gang şi un etaj boltit cu metereze (sec. 17-18)
În centrul incintei se află biserica:
- în plan treflat – 37m. lungime, 15m. lăţime şi 3m. înălţime
- tinda dreptunghiulară
- camera mormintelor despărţită de naos prin 3 coloane
- naos pătrat, prelungit lateral de absidele secundare
- altarul din absida principală
Biserica actuală a manastirii Putna este cea din sec.18 cu unele modificări, dar planul este cel originar:
- pridvorul a fost adăugat
- decorul exterior, arcadele şi firidele, brâul torsionat, consolele firidelor
- ancadramentele ferestrelor mici, dreptunghiulare cu decor de baghete încrucişate sau în arc frânt cu timpane ajurate cu motive spirale sunt de tradiţie moldovenească.
 Iconostasul a fost refăcut de Iacov Puteanul in sec 17.
S-au păstrat pietrele de mormânt în baldachinul de sud din camera mormintelor (al lui Stefan cel Mare, mort în 1504); lespedea funerară este decorată cu 4 medalioane în formă de inimă şi capul de bour.
In nord – mormântul doamnei Maria de Mangop ( m.1477); şi pietrele celor doi fii ai lui Stefan cel Mare, Bogdan (m.1479) şi Petru (m.1480); a doamnei Maria Voichiţa.
In pronaos s-au păstrat pietrele de mormânt a lui Bogdan Vodă cel Orb (m.1517), a domniţei Maria, fiica lui Stefan cel Mare (m.1518), Ştefăniţă Vodă (m.1527) şi a doamnei Maria Rareş (m.1529)
în zidurile manastirii Putna se află pietrele de mormânt ale mitropoliţilor Teoctist (m.1477) şi Iacov Puteanul (m.1778)
Manastirea Putna a fost un important centru artistic cu ateliere de broderie, caligrafi şi miniaturişti. A avut o tradiţie cronicărească: - Letopiseţul de la Putna, Letopiseţul lui Azarie. A fost vestită prin sculptura crucilor de lemn.
Muzeul manastirii Putna adăposteşte:
- colecţie de broderii (acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop -1477, cel mai vechi portret din arta moldovenească brodat în mărime naturală)
- manuscrise: - calitatea desenelor şi varietatea coloritului sunt reprezentate prin
- Tetraevangheliarul de la Humor (1473) şi alte două din 1488 – 1507.
- ferecături de argint ale manuscriselor
- cădelniţa decorată cu stema Moldovei
- cruci, icoane, potire
- piese sculptate din lemn (racla, sec.15)
Manastirea Putna |
