Manastirea SLATINA

Adresa:    Comuna Slatina, jud. SUCEAVA.

Acces:    DL Fălticeni spre N-V Sacsa Nouă (7km)  Cornu Luncii (3 km), apoi stânga la Pâraie (11 km) şi Slatina (4 km).

Hram:    Schimbarea la Faţă - 6 August

Ctitorie a lui Alexandru Lăpuşnenu, Manastirea Slatina a fost construită ca necropolă domnească a familiei, între 1554-1558.

Are aspectul unei fortăreţe cu valoare arhitectonică şi artistică.

A fost sfinţită de mitropolitul Grigorie în 1558, 14 octombrie.

Ctitor care a cunoscut preţul lucrurilor frumoase, Lăpuşneanu aduce meşteri iscusiţi, arhitecţi, meşteri ţiglari de la Bistriţa transilvăneană, precum şi pe zugravul Stamatello Kontronas (grec din Zante).

Edificiul central este biserica: înaltă, prelungă, cu abside laterale nemarcate în exterior

Manastirea Slatina cuprinde, conform arhitecturii tradiţionale moldoveneşti:

• pridvor închis cu două intrări laterale
• pronaos dreptunghiular, prelung, cu două travei acoperite de câte o cupolă
• gropniţa dreptunghiulară cu boltă în semicilindru
• naos dreptunghiular, prelungit spre est de absida altarului, iar spre sud şi nord două abside în zidurile laterale
• turla octogonală pe arce oblice simple
• podită cu marmură
• ancadramentele din marmură
• acoperită cu ţiglă
• în pronaos, chivotul de marmură albă şi roză cu mormântul fiicei voievodului, domniţa Tofana
• tezaurul de odoare, broderii, argintării, cărţi
• pictură interioară şi exterioară strălucitoare. Este cea mai luxoasă ctitorie muşatină de până atunci.
• Zidul de incintă, de traseu, patrulater având o bombare către est

Turnurile sunt mai mari decât de obicei având rol de:

• reşedinţă (turnul doamnei Ruxandra)
• funcţii ale comunităţii (biblioteca, clopotniţa)
• posturi de apărare

Este de remarcat dimensiunea celor 4 turnuri ale manastirii Slatina; aveau un singur nivel, prin podul lor trecea drumul de strajă; aveau o organizare simetrică, în grupuri de câte trei încăperi (un vestibul şi două chilii).

În centrul curţii se află trapezaria veche (casa domnească a lui Lăpuşneanu), clădire mare pe plan patrulater, cu beciuri boltite şi un nivel acoperit cu plafon de grinzi.

S-au păstrat două mari încăperi separate de o sală centrală; ancadramentele ferestrelor şi uşilor dreptunghiulare din marmură de tip Renaştere.

În faţa casei se află o fântână arteziană cu bazin de marmură (profile de Renaştere)

Splendoarea mănăstirii Slatina avea să sufere numeroase vicistitudini:        

• Despot-Vodă (1561-63) topeşte argintăria
• Ioan-vodă Viteazul bate monede din argintărie
• este jefuită la sfârşitul sec. XVI

Sunt necesare reparaţii la mijlocul sec. XVII

Timp de 40 de ani manastirea Slatina rămâne pustie.

La începutul sec.19 se fac lucrări de restaurare

1821 – este refugiu pentru Eterişti – este asediată, are loc un incendiu

1823 – încep lucrările de restaurare a manastirii Slatina: 

• se acoperă chiliile şi turnurile cu acoperiş baroc, rusesc, cu bulbi suprapuşi
• transformări la casa domnească
• ferestrele bisericii se modifică

1834 – arhimandritul Filaret retează turnul porţii, construind deasupra gangului un paraclis, faţada fiind făcută cu pilaştri neoclasici

Mitropolitul Veniamin Costachi a înălţat etajul pe chiliile de pe latura de est, construind în faţa lor un portic cu coloane de lemn neoclasice, şi cerdacele de pe latura de nord.

Clădirea stareţiei s-a realizat în stil neoclasic, la sfârşitul sec. XIX.

Manastirea Slatina